Cine sunt?

8 Sep

Vise vs. Visuri

Visez la atat de multe lucruri! Cand eram mica, visam sa fiu doar eu si vecinul meu pe lume, astfel incat sa putem manca oricate bomboane vream fara sa ne certe nimeni. De-a lungul anilor,am evoluat; sau poate involuat.

Gasesc “frumos” ,o zi departe de stresul acestei lumi parca prea agitate si prea ocupate ca sa mai vada frumusetea lucrurilor simple, o zi pe malul unui lac, departe de tot, aproape de El. O zi in care EL sa ma mangaie cu frumusetea unor trandafiri albi, si sa ma transpuna astfel intr-un portal al celor mai sincere sentimente. Alaturi de noi sa fie Pegas,un cal la fel de alb precum trandafirii, si nu un X6 luxos sau un Q7 ametitor. Lucrurile materiale par sa nu mai aiba valoare in universul meu.

Azi nu mai vreau bomboane! Mi se face intr-adevar pofta, uneori, de ciocolata. Imi place ciocolata, da! Milka, Heidi, sau chiar Africana cu crema de banane; marca e mai putin importanta. Cu toate acestea, sunt lucruri care imi plac chiar mai mult decat ciocolata: muzica, bunatatea, respectul, asa-zisa iubire. Da, si eu sunt una dintre multele miloane de femei care viseaza sa fie iubite, respectate, admirate. Toate celelalte visuri graviteaza in jurul acestui sentiment coplesitor.

 

CE-I CU BLOGUL ASTA?

Am pomenit ceva de muzica. Imi place la nebunie sa cant! Prin asta imi pot exprima sentimentele cel mai bine. Cant oriunde: pe strada, in baie, la masa, la studio, pe scene mai mari sau mai mici. Imi place, de asemenea, sa scriu, fie ca vorbim de limba romana, engleza sau franceza; dar uneori, micul strop de creativitate se risipeste in timpul celor 8 ore pe zi ca si Copywriter. Astfel, orice imi mai trece prin minte ramane deseori sub forma unor ciorne pe telefon, pe foite pe care oricum le pierd, prin camera, sau undeva pe ultima pagina a caietelor. Asta va raspunde probabil si la intrebare din subtitlu.

La desen, sunt total anti-talent, cu toate ca intotdeauna mi-am dorit sa pot face asta. Insa lucrul care imi place, poate cel mai mult, este SA RESPIR! Cred ca asta stiu sa fac; nu-mi trebuie prea mult talent. Cu toate acestea, sunt momente in care uit de tot ceea ce ma face fericita, care imi taie si respiratia si pofta de viata, si devin, din nou, o masinarie stupida supusa regulilor acestei societati morbidue.

writer

Advertisements

3 Responses to “Cine sunt?”

  1. Matthew Chiglinsky September 16, 2013 at 12:53 am #

    Parlez anglais.

    • Anny Moore September 16, 2013 at 5:05 pm #

      Sure. English, French, Romanian, Spanish and Italian 😉 I read your comment policy, but I find amusing the fact that you disabled comments on your blog. Sometimes, it’s ok to hear people’s opinion.

  2. Stoica Relu July 23, 2014 at 4:42 pm #

    Buna!

    Minunat ce ai scris mai sus si daca nu te superi,as vrea sa mi expun si eu in collosseum mica mea descriere pe care as vrea s o citesti tu si altii cu placere,ca un dar din partea providentei care ne a adus aici,in clipa asta sa vorbim,sa schimbam impresii si de ce nu,chiar sentimente divine…

    Voi incepe asa “Se incheie inca un an.. 2013, un an pe care il inchei foarte obosit psihic.Un an in care am muncit mult, un an in care am ales sa evadez in munca. Un an care ma bucur ca se termina. Nu am sa incep cu cat de deosebit a fost acest an pentru mine, pentru ca nu imi plac sentimentalismele de genul asta.N-am sa folosesc clisee ci am sa fiu extrem de sincer in tot ce voi scrie aici despre mine si ce simt eu..Incet, pe parcursul anului, mi-am recuperat din bucatelele de suflet pierdute pentru ca am avut parte de intalniri de destin. Intalniri cu oameni care au venit sa imi ofere exact ce am nevoie si apoi, unii dintre ei, au si plecat. Am simtit binecuvantarea Divina si ajutorul ingerilor la fiecare pas si am acceptat acest proces. Acum sunt mai puternic si multumesc din suflet ca am primit aceste incercari.
    Cred că sunt puține persoane care mă cunosc cu adevărat. Nu pot spune că sunt un om simplu sau ușor de înțeles. Uneori sunt o fire contradictorie, alte-ori incapatanat,dar nu complicat . Apreciez enorm oamenii care încearcă să mă înțeleagă și nu se grăbesc să mă judece.Mă înspăimântă ideea de a fi neputincios, de a privi un lucru, o situație, un moment fără a putea face nimic pentru a-l schimba. Mă înspăimântă faptul că deseori, realitatea te ajunge din urmă si da cu tine de pamant și îți arată cât ești de “mic”,pentru că da, uneori, nu e vorba doar de voință. Uneori, oricât de mult ai vrea să fie altfel, nu îți stă în putință să poți schimba acel ceva.
    Sunt omul care iubește fără ascunzisuri.Îmi plac săruturile și îmbrățișările lungi. Îmi place romantismul, dar nu dus la extrem.Pentru unii oameni asta e un paradox, pentru că în mod greșit, în prezent, iubirea e asociată cu gelozia și invers. Fals, fals, fals. Având o experiență de viata, extrem de educativă, m-a făcut să văd lucrurile diferit, si nu vreau sa intru și eu în categoria oamenilor care controlează obsesiv telefoanele partenerilor ,căsuțele de email așteptând să găsească ceva. Îmi place sa acord incredere,sa apelez la constiinta lor ,să cred că am ajuns în punctul în care îmi pot da seama că ceva nu este în regulă din atitudinea omului de lângă mine. Mi se pare mai simplu și mai puțin extenuant. Prima variantă e o pierdere inutilă de timp și de energie.Am învățat că iubirea te face să te simți deopotrivă, cel mai puternic și cel mai vulnerabil om de pe pământ si atunci cand nu esti iubit sa redai libertatea celuilalt sa poate sa zboare…ca tu sa nu fii o povara istovitoare pentru el.
    Îmi place viața si nu mi place s-o complic. Îmi place să mă simt bine, să fac ce-mi place, să am în preajmă oameni alături de care mă pot dezvolta. Îmi place să dansez și dansez oricând am chef. Îmi place muzica bună, pe care nu pot să o trăiesc decât dacă o cânt, chiar dacă nu am cine știe ce voce.
    Nu îmi plac oamenii aroganți. Oamenii care se cred superiori, deși intelectual sau spiritual poate nu sunt. Nu îmi plac oamenii care își rezolvă problemele într-o manieră agresiva.Nu îmi place să fiu tratat ca un obiect. Urăsc să mi se impună lucruri sau să aflu lucruri neadevărate despre mine. Nu pot spune că nu mă afectează într-o oarecare măsură, diferită, în funcție de fiecare om în parte, ce văd sau ce aud. Nu pot spune că m-am obișnuit cu răutatea care poate exista în oameni și nici nu cred că o voi face.Nu pot spune că sunt o persoană calmă care trece cu răbdare peste toate mizeriile, dar după ce mă aprind, îmi trece.
    Mi-am dat însă seama că nu trebuie să demonstrez nimic, nimănui. Că important este să fiu împăcat eu cu mine, să fiu conștient de lipsuri și să încerc să le acopăr, pentru ca indiferent de situație, să pot spune cu mâna pe inimă că nu mi-e rușine de ceea ce sunt sau ce am făcut.
    Sunt pasionat de tot ce tine de dezvoltarea personala, spiritualitate, si cred ca oricine poate sa obtina orice isi doreste in viata, daca isi urmeaza cu incredere si curaj vocea interioara, se educa, se desavarseste, si isi dezvolta abilitatile continuu.Nu sunt cu nimic mai special decat tine, cel care imi citeste acum gandurile,descrierea. Poate doar ca am avut nebunia si curajul sa fiu eu insumi, sa imi ascult inima si am fost indeajuns de incapatanat sa am incredere in mine si in vocea mea interioara.
    Am învățat că părinții sunt cea mai mare comoară pe care ne-o dă Dumnezeu. Că indiferent cât greșim, cu ce greșim, în inima și în ochii părinților noștri vom fi mereu cei dintâi și singurii care contează. Am învățat că Divinitatea îți scoate în cale oameni care să te ghideze în momentele cheie din viața ta. De multe ori, târziu îți dai seama care a fost scopul acelui om apărut în viața ta și de ce în momentul respectiv.
    Imi place si mi-a placut intotdeauna să citesc. Pentru mine o carte bună înseamnă o mică fericire. E un lucru pentru care îmi găsesc mereu timp și atunci când citesc intru cu totul în acel univers. Da, mi-a plăcut dintotdeauna să citesc, dar nu m-am gândit vreodată că o să pot scrie. Mi-am închipuit că îți trebuie multă imaginație, lucru care nu era tocmai punctul meu forte atunci. Apoi, cu timpul, mi-am dat seamă că pentru a scrie trebuie să simți. Să trăiești. Să suferi. Să iubești. Să fii dezamăgit. Să fii fericit. Să râzi. Să plângi. Să fii tu. Am ales acest lucru tocmai în ideea că viața înseamnă toate astea. O mulțime de momente despre care ajungi să povestești și să spui “Au fost momente în viața mea cand…”.
    Întotdeauna am considerat că uneori avem nevoie de un pansament sufletesc, chiar dacă acesta vine din partea unor oameni pe care nu îi cunoastem… sunt cuvinte care dacă sunt spuse atunci când trebuie sunt un adevărat balsam pentru suflet!
    A trai inseamna a te transforma. Azi nu mai sunt cel de ieri si toata viata voi fi in cautarea mea, pentru ca eu sunt tot timpul altul. Toata viata este o descoperire, a mea.. si nu este asta minunat? Si nu putem descoperi cine suntem, cum e viata decat experimentand, decat aruncandu-ne in situatii care scot la suprafata lectiile pe care trebuie sa le invatam…
    Nu uitati niciodatã: Faptul cã trãiesti n-a fost ideea ta, cã respiri n-a fost hotãrârea ta. Faptul ca trãiesti a fost hotãrarea Altcuiva si cã respiri e darul Lui pt tine.
    Oamenii fac greseala sa creada ca intr-o zi totul se va termina. Intr-o zi voi atinge fericirea deplina. Cand voi avea destui bani… Cand imi voi rezolva problemele…. cand cei din jur se vor schimba.
    E o iluzie. Nimic nu se va termina. lucrurile se misca in permanenta si provocarile sunt aici in fiecare clipa. Cat timp traiesti, permanent vei avea provocari, te vei juca, vei iubi, vei suferi, vei munci si cel mai important, ti se va cere sa oferi lumii cadoul tau unic.”

    Dumnezeu sa te binecuvanteze!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: